Principalele modificări din educație în 2014

De anul acesta, admiterea în liceu se va face pe baza mediei la evaluarea națională în pondere de 75 la sută, în timp ce facultățile nu mai pot ține cont la admitere de notele din liceu ale candidaților, aceastea fiind doar unele dintre schimbările importante din Educație în 2014.

Începând din 2014, în calcularea mediei de admitere în liceu, media de la evaluarea națională va reprezenta 75 la sută, față de 50 la sută în anii trecuți, scăzând astfel la 25 la sută ponderea notelor din ciclul gimnazial.

Cursurile la clasa a VIII-a se vor încheia în 13 iunie 2014, iar în perioada 16-18 iunie va avea loc înscrierea la evaluarea națională.

Simulări de bacalaureat pentru elevii de clasa a XI-a

Anul 2014 aduce în premieră simularea examenului de bacalaureat pentru elevii clasei a XI-a, introdusă de ministrul Educației, Remus Pricopie, în speranța că elevii vor acorda o mai mare atenție „examenului maturității”. Asta după ce, în ultimii ani, tinerii nu au demonstrat prea mare interes pentru aceste examen, promovabilitatea scăzând vertigios, după introducerea camerelor de supraveghere din clase.

Evaluări la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a

Legea educației naționale prevede introducerea a trei noi evaluări la nivel național, cu subiecte unice: la finalul claselor a II-a (scris-citit si matematică), a IV-a (evaluare prin eșantionare la limba română/ limba maternă – înțelegerea textului scris și matematică) și a VI-a (două probe transdisciplinare: limba română și limba modernă I, matematică și știinte). Până în prezent, aceste evaluări s-au făcut în sistem pilot, pe un eșantion de școli.

Cum se va face admiterea la facultate

Tot din 2014 se modifică și cadrul general privind admiterea în anul I în învățământul superior și nu vor mai fi luate în calcul notele din liceu. Până acum, luarea în calcul a notelor din liceu era lăsată la latitudinea organizatorilor examenului de admitere, respectiv a facultăților.

Ministrul delegat pentru Învățământ Superior Mihnea Costoiu a precizat că universitățile vor putea stabili, pe lângă acest nou cadru general, criterii specifice pentru admiterea la licență, master sau doctorat. Astfel universitățile pot lua în continuare în calcul, la admiterea la licență, media la bacalaureat sau notele la unele probe din acest examen.

Statutul absolvenților de învățământ profesional

Un alt act normativ acordă dreptul absolvenților învățământului profesional să continue studiile liceale la forma de învățământ cu frecvență. Legea educației naționale acorda posibilitatea absolvenților învățământului profesional, care promovau examenul de certificare a calificării profesionale, să urmeze cursurile învățământului liceal doar la forma cu frecvență redusă.

Elevii din învățământul profesional beneficiază și ei de tarif redus cu 50 la sută pentru transportul local în comun, după ce reducerea era acordată doar pentru elevii din învățământul obligatoriu și liceal.

De asemenea, a fost extins sprijinul financiar acordat elevilor din mediul rural pentru continuarea studiilor liceale și la elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate.

Din 2014, cadrele didactice netitulare calificate care obțin la concursul național unic de titularizare cel puțin nota 7, având astfel posibilitatea să ocupe un post de titular, au posibilitatea să facă acest lucru în șase ani. Până în prezent rezultatul la concursul de titularizare era valabil doar trei ani, iar concursul trebuia susținut din nou dacă nu erau disponibile posturi în acest interval, iar anterior candidații trebuiau să susțină concursul an de an dacă nu obțineau și post în urma promovării cu minim 7.

În învățământul superior vor fi aplicate noi măsuri ce privesc finanțarea pe baza indicatorilor de calitate, și nu pe baza ierarhizării și clasificării universităților, și creșterea rolului Consiliului Național al Rectorilor, care devine, prin lege, partener de dialog social al Ministerului Educației.

Totodată, se introduc modalități suplimentare de alocare a fondurilor către universități, dându-se posibilitatea agenților economici și institutelor de cercetare să finanțeze studiile de doctorat.

De asemenea, s-a asigurat cadrul legal pentru ca specialiști din diverse domenii de activitate să ocupe funcții didactice de predare, având statutul de cadru didactic asociat invitat.

Modificări pentru anii următori

Printre schimbările anunțate anul trecut se numără și impunerea unei medii minime, de 5, pentru admiterea la liceu, începând din 2015. Anunțul a fost făcut, la prezentarea bilanțului anului școlar 2012-3013, de ministrul Educației, Remus Pricopie, care a precizat că intervalul de doi ani până la intrarea în vigoare a reglementării este necesar pentru pregătirea acesteia.

Evaluarea națională, admiterea la liceu și bacalaureatul vor fi date, din 2019, după modelul testelor PISA, respectiv cel de interdisciplinaritate, potrivit unei ordonanțe de urgență din 2013 care modifică Legea educației.

Una dintre modificări reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenelor de evaluare națională, admitere la liceu și bacalaureat, începând cu generațiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul școlar 2015 – 2016.

„În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educație în anul școlar 2013 – 2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, și la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, începând cu anul școlar în curs (2013 – 2014), evaluări care sunt concepute după modelul testelor internaționale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011 (a educației naționale, n.r.)”, a spus ministrul Remus Pricopie.

PISA este o evaluare standardizată internațional, proiectată împreună de către țările participante. România participă la aceste testări din 2000. Ultima testare PISA, de pildă, a conținut atât itemi ce vizează competențele de matematică și rezolvare de probleme în situații autentice ce pot fi întâlnite în viața adultă (în pondere de 75 la sută), cât și de citire sau lectură (15 la sută) și științe (10 la sută).

Elevii români se află pe locul 45 din 65 de țări în urma testului PISA din 2012, rezultatele obținute de ei fiind sub media mondială la toate cele trei domenii evaluate, respectiv matematică, citire/lectură și științe, potrivit informațiilor date publicității la începutul lunii decembrie.

La testul PISA din 2009, România a ocupat locul 49 din 65 de țări participante, iar în 2006 a fost pe poziția 47 din 57.